luni, 26 septembrie 2011

Ti-am trimis numai ingeri

                 Oamenii intra in viata ta pentru un MOTIV, SEZON sau o VIATA
Cand o sa stii care este, o sa stii ce sa faci pentru acea persoana...
Cand cineva intra in viata ta pentru un MOTIV, este pentru a indeplini o nevoie pe care ai exprimat-o.
A intrat pentru a te asista in momentele dificile, sa te indrume si sa-ti acorde suport,
Sa te ajute fizic, emotional sau spiritual.
Pot parea ca fiind trimisi de Dumnezeu si sunt.
Sunt acolo pentru motivul pentru care tu ai nevoie sa fie.
Apoi, fara vreo greseala din partea ta sau intr-un moment inoportun, aceasta persoana va spune sau face ceva pentru a aduce aceasta relatie la sfarsit.
Cateodata ei mor. Cateodata doar se indeparteaza.
Cateodata isi fac de cap si te forteaza pe tine sa adopti o pozitie.
Ceea ce trebuie sa realizam este ca nevoia noastra a fost satisfacuta, dorinta noastra indeplinita, munca lor terminata.
Rugaciunea ta a fost ascultata si acum este timpul sa mergi mai departe.
Unii oameni intra in viata ta pentru un SEZON, fiindca a venit randul tau sa impartasesti, sa cresti sau sa inveti.
Ei iti aduc o experienta de pace sau te fac sa razi.
Ei te pot invata ceva ce nu ai mai facut.
Ei iti pot da de obicei o cantitate incredibila de bucurie.
Crede, este real. Insa doar pentru un sezon.
Relatiile de o VIATA te invata lectii pentru o viata, lucruri pe care trebuie sa construiesti pentru a avea o fundatie solida emotionala.
Treaba ta este sa accepti lectia, sa iubesti acea persoana si sa pui ceea ce ai invatat in practica in toate celelalte relatii si aspecte ale vietii tale.
Se spune ca dragostea este oarba dar prietenia este clarvazatoare..
Iti multumesc pentru ca faci parte din viata mea,
fie ca este pentru un motiv, un sezon sau o viata.

sâmbătă, 17 septembrie 2011

AVEM NEVOIE DE OAMENI CARE SA NE FIE ALATURI!



“De aceea am pus, în locurile cele mai de jos, dinapoia zidului, şi în locurile tari, poporul pe familii, i-am aşezat pe toţi cu săbiile, suliţele şi arcurile lor.” Neemia 4:13

Nu-i aşa că este o experienţă deosebită ca în momentele grele ale vieţii să ai o familie sau prieteni adevăraţi care să te încurajeze? Fiecare dintre noi avem nevoie de astfel de oameni în viaţa noastră, care să ne încurajeze, să ne motiveze şi să ne susţină în lucrurile pe care le împlinim.

Avem nevoie de părtăşia cu oamenii lui Dumnezeu care se roagă pentru noi, ne iubesc necondiţionat şi ne susţin în umblarea noastră cu Domnul. Avem nevoie de Dumnezeu, dar apostolul Pavel ne arată că avem nevoie şi de oamenii lui Dumnezeu care să ne îndemne la dragoste şi la fapte bune: Evrei 10:24.

Înţeleptul Solomon ne spune că: „Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate.” Prov.17:17. Pentru mine, prietenul adevărat este persoana care vine atunci cînd toţi ceilalţi pleacă!

Neemia a cunoscut bine importanţa acestui principiu, de aceea pentru a realiza maximum de eficienţă pentru construirea zidului Ierusalimului a aşezat familie lîngă familie şi prieten lîngă prieten.

Fiecare este mult mai implicat atunci cînd trebuie să susţină pe cineva pe care îl iubeşte şi de care îi pasă. De aceea, astăzi aş dori să te întreb: Sînt chiar acum în viaţa ta oameni cărora le pasă de problemele cu care te confrunţi şi de lupta spirituală pe care o porţi?

Dacă nu ai pe nimeni care să-ţi fie aproape, te încurajez să începi să te rogi şi să-i ceri lui Dumnezeu curaj de a invita astfel de oameni în viaţa ta, deoarece fiecare dintre noi avem nevoie de ajutorul prietenilor buni şi evlavioşi!

FIECARE DINTRE NOI AVEM NEVOIE DE OAMENI CARE SĂ NE FIE ALĂTURI ÎN LUPTELE ŞI BIRUINŢELE VIEŢII

marți, 6 septembrie 2011

Ghid pentru un nou început

Ai suferit destul, a sosit timpul să te ridici și să pornești la drum. Șterge-ți lacrimile, scutură-te de praful trecutului și începe să-ți faci bagajele. Dacă ai rețineri amintește-ți că momentul prezent e tot ce contează pentru că de acest moment depinde viitorul tău.
Limpezește-ți mintea de la atâtea gânduri de durere, spală-ți ochii ca să te asiguri că vei vedea mai bine și mai clar de acum înainte. Pune în bagajul tău lecțiile învățate din experiențele trecutului, încredere în tine, dorința de a cunoaște și de a te cunoaște. De asemenea nu uita să adaugi puțină credință și să pornești la drum convins că totul se întâmplă așa cum e mai bine pentru tine.
După ce ai împachetat, poți să-i lași un bilet suferinței tale din trecut, mulțumește-i pentru lecția pe care tocmai ți-a dat-o și lasă detașarea să-și facă datoria, o lași pe mâini bune . De asemenea, înainte să pășești pe pragul casei ar fi bine să arunci o privire în oglindă pentru a-ți aminti de această imagine peste câțiva ani. Dacă te-ai uitat în oglindă și ai văzut o față obosită, brăzdată de lacrimi, cu cearcăne și ochii înroșiți, ce aștepți? zâmbește! Nu, nu începe iar să-ți plângi de milă.
Ai ieșit afară în stradă, simți cum frica devine una cu frigul dimineții și îți pătrunde în oase… „Oare ce va fi? Încotro mă îndrept? Ce m-a apucat? Poate era mai bine dacă rămâneam unde eram, poate m-ar fi ajutat cineva, poate aș fi putut să îndrept…” Bla bla, te vor năpădi gândurile contradictorii și dacă le vei permite îți vor întoarce sufletul pe toate părțile. Stai puțin…tu controlezi gândurile sau ele pe tine? Chiar crezi tot ceea ce îți spun gândurile? Lasă-le să bolborosească dacă asta vor, tu ești aici și acum, pe un nou drum.
Ești afară, pe stradă, simte aerul. Inspiră, expiră…simte respirația cum pătrunde prin toată ființa ta ca un vânt care vestește primăvara. O simplă respirație făcută de câteva ori într-un mod profund limpezește apa tulbure din minte și te înnoiește. Simte-ți corpul, un miracol cu care ai fost înzestrat.
Privește în jurul tău, privește oamenii care trec pe lângă tine. Simți că trăiești? Nu e o minune? Nu uita să-ți ridici privirea spre cer ori de câte ori ai tendința să-ți apleci capul.
Nu contează atât de mult ce va fi, important este ceea vei deveni în urma acestei noi experiențe și ceea ce vei învăța din ea. Curaj! Viața te așteaptă cu nerăbdare să o descoperi. O mulțime de oameni minunați așteaptă să-i cunoști. Dragostea te așteaptă s-o trăiești. A sosit timpul să trăiești cu adevărat!
Ai ajuns în Gara Noului Început. În orice tren te vei urca te va duce pe un drum necunoscut, dar tu îi stabilești destinația. Bucură-te de călătorie, tot ceea ce a fost sau ai fost a rămâne în urmă, ești liber! Închide ochii.
….Ai ajuns? Bine ai venit în Viața ta!
Adela Moldovan @ Lectii din viata

joi, 1 septembrie 2011

Ce’mi doresc eu?!

  Eu ce’mi doresc cu adevarat? Imi pun foarte des intrebarea aceasta. Sincera sa fiu, imi doresc multe dar totodata nimic. Imi doresc sa am un viitor linistit, sa duc o viata in care sa nu stau sa ma gandesc la ziua de maine ce voi face. Asta e o problema pe care mi’o creez singura, sau daca nu mi’o creez eu, mi’o creeaza altii care imi tin evidenta. Imi doresc sa am o casuta mica dar unde sa domneasca pacea si armonia, numai ca fiecare caramida pe care incerc sa o adaug la mica mea casuta, noaptea vin hotii si o fura. Imi doresc ca oamenii sa nu se mai preocupe de ceea ce zic sau fac eu, asteptand sa fiu perfecta, iar daca nu sunt, sa aiba grija sa ma critice. Daca eu as face la fel, ar arunca “probabil” cu pietre in mine. In lumea in care traim, totul este permis si totul interzis, zic asta pentru cei ce isi permit totul dar care interzic la altii sa practice ceea ce ei fac. Imi doresc ca intregul univers, dar absolut intreg universul sa se opreasca pentru un minut, si apoi totul sa’si reia cursul normal. Ar fi poate un moment in care mi’as putea odihni trupul si sufletul cum trebuie si sunt sigura ca nu mi’as pierde speranta ca pot ajunge pana la capat. Am nevoie de un moment de liniste absoluta in care sa pot uita de tot chiar si de mine insami. Ingrijorarile zilnice ne obosesc psihic si fizic, ceea ce ne fac sa fim atat de schimbatori si obositi sufleteste. Imi doresc sa pot pune capul pe perna fara sa’mi fie teama ca noaptea pot intra hotii peste mine furandu’mi chiar si sufletul, astfel lasand in urma goluri adanci. Imi doresc un strop de pace, iubire sincere, o mangaiere, imi doresc doar sa nu mai existe atata rautate si durere ceea ce’mi slabesc sufletul si inima.Privesc dupa ce alearga lumea si, imi dau seama ca drumul meu nu este acelasi ca al lor. Mergand pe partea opusa a aceluiasi drum sunt trasa inapoi incetul cu incetul caci ei sunt prea multi si in alergarea lor imi ingreuneaza inaintarea. Totusi, ceea ce’mi doresc eu, este greu de avut iar infrangerile sunt multe si inaintarile greu de parcurs. De aceea ceea ce’mi doresc eu, de cele mai multe ori nu conteaza…

sursa: soaptainimii.wordpress.com